Autoritățile amînă reformarea unor domenii sensibile unde clocotesc interese meschine, sub paravanul ”oboselii„ UE

Actorii politici, conștienți fiind că obțin suficiente dividende electorale în urma retoricii pro-UE, nu simt nevoia de a trece la implementarea reală a reformelor, în special în domeniile unde le sunt afectate interesele. În aceste condiții, asistăm la o concurență între instituțiile statului pe subiectul cine coordonează integrarea europeană: Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene sau Cancelaria de Stat. Asta în timp ce funcționarii publici, atât la nivel central, cât și local, prost plătiți, sunt din ce în ce mai nedumeriți de cantitatea de informație care parvine zi de zi despre Uniunea Europeană, instrumentele ei financiare și condițiile de îndeplinit.

Cert este că Republica Moldova va avea mult mai multe de câștigat pe termen lung dacă va promova politici inteligente, decât să aștepte pasiv „un moment propice" pentru obținerea perspectivei de stat-candidat. Uniunea Europeană, la rândul ei, va prețui determinarea politică internă de a implementa reforme economice. Pentru a ne putea asigura că integrarea europeană se transformă într-un proces cu adevărat intern, este nevoie de a crea rapid o instituție de coordonare și de a reconfigura unitățile specializate din toate ministerele. Totodată, doar urgentarea descentralizării, mai ales a celei fiscale, va permite autorităților locale și regionale să facă față maratonului spre UE.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Evaluarea atitudinilor, capacităților și nevoilor autorităților Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană", prezentat azi, 4 octombrie 2011, la IDIS „Viitorul" la care a participat și Viorica Cecan, Specialist în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Sud.

„În retorica lor, politicienii înlocuiesc subiectul reformelor economice solide, necesare pentru creșterea prosperității țării, cu integrarea în UE. Prin acest truc, întâmplător sau nu, sunt ascunse deficiențele în a ordona acele domenii care afectează interesele elitelor aflate la guvernare, în special în a reforma justiția și a combate eficient corupția", constată autorul studiului, expertul asociat IDIS, Mircea Bordeianu.

Uniunea Europeană, fiind conștientă de capacitatea de coordonare limitată a autorităților centrale și locale, alege să își implementeze proiectele prin intermediul ONG-urilor internaționale, agențiilor ONU sau unităților de implementare a proiectelor, în loc de structurile Guvernului. „O asemenea abordare nu este sustenabilă, iar costurile viitoare vor mări în continuare presiunea asupra Guvernului", este de părere Mircea Bordeianu.

Expertul recomandă adaptarea structurii actuale a Guvernului la agenda convenită de politici interne. Bordeianu sugerează crearea rapidă a unei instituții de coordonare, pentru a pune capăt „rivalității" dintre Ministerul Afacerilor Interne și Integrării Europene și Cancelariei de Stat: „Aceste structuri au o legătură foarte slabă între ele în ceea ce privește coordonarea și armonizarea acțiunilor sale".

Autoritățile locale și regionale din Moldova nu sunt în mod oficial consultate și implicate în negocierile privind noul Acord de Asociere între Republica Moldova și UE, constată expertul asociat IDIS Ion Osoian, co-autorul studiului. Funcționarii publici la nivel local rareori au înțelegere adecvată a ceea ce presupune integrarea europeană: „Aceasta se întâmplă tot din cauza resurselor financiare limitate. În foarte puține primării există un specialist în accesarea fondurilor europene, care să poată scrie în limba engleză. De cele mai multe ori, primăriile și raioanele apelează la ONG-uri locale, membri ai comunității pentru a elabora propuneri de proiect."

Lipsa unei descentralizări efective, în special fiscale, este cea care paralizează autoritățile locale, afirmă Ion Osoian. În condițiile unei dependențe de 60-90% de transferurile din contul bugetului de stat, cofinanțarea proiectelor de dezvoltare pare mai mult o misiune imposibilă. De exemplu, pentru a fi eligibile pentru Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, autoritățile locale trebuie să elaboreze proiecte cu un buget de 100.000 - 3.000.000 de euro. Ion Osoian: „Dată fiind cerința de co-finanțare de 10%, multe administrații locale nu ar fi în stare să prezinte o propunere de un proiect de 1,5 milioane Euro, întrucât în aproximativ jumătate din localități bugetul anual este mai mic decât cele 150.000 de euro necesare pentru co-finanțare".

De rând cu creșterea capacităților autorităților locale și centrale, e nevoie de a comunica permanent cu cetățenii și de a menține pozitive atitudinile față de integrarea în Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care euforia inițială în privința aderării la UE a trecut și populația Republicii Moldova își exprimă opiniile într-un mod mai realist.

Studiul „Evaluarea atitudinilor, capacităților și nevoilor autorităților Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană" a fost elaborat cu suportul financiar al fundației germane Hanns Seidel, cu care IDIS „Viitorul" are încheiat un acord de cooperare pe trei ani.