Probleme abordate de cetățeni în cadrul dezbaterilor privind evaluarea impactului asupra mediului în cadrul proiectului “Crearea sistemului de management integrat al deșeurilor în zona de management a deșeurilor 3, Regiunea de Dezvoltare Regională Sud

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a desfășurat procedura de informare a publicului  larg privind evaluarea impactului asupra mediului în cadrul proiectului "Crearea sistemului de management integrat al deșeurilor în zona de management a deșeurilor 3, Regiunea de Dezvoltare Regională Sud". În acest scop, Agenția de Dezvoltare Regională Sud a organizat, cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), dezbateri publice în satul Cania, raionul Cantemir.

Conform proiectului, cea mai importantă infrastructură de gestionare va fi amplasată în trei localități din Regiunea de Dezvoltare Sud, și anume Cahul, Taraclia și Cania (Cantemir). La Cahul se preconizează construcția depozitului regional de deșeuri, a stației de sortare și a stației de compostare. La Taraclia se prevede amplasarea stației de transfer cu compactare, a unei stații de sortare și a altei de compostare. Iar la Cania va fi construită o stație de transfer fără compactare și alta de compostare.

Până în prezent, ADR Sud, cu suportul GIZ, a elaborat studiul de fezabilitate și documentația de evaluare a impactului asupra mediului. Încheierea cu succes a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aflată în derulare, se va solda cu emiterea acordului de mediu de către Ministerul Mediului. Ulterior, vor fi intensificate negocierile cu investitorii în vederea finanțării proiectului. După identificarea investitorului va fi elaborată documentația tehnică de proiect și va fi lansată implementarea propriu-zisă a proiectului.

În cadrul dezbaterilor, desfășurate cu participarea localnicilor, au fost abordate subiecte ce țin de descrierea generală a proiectului de creare a sistemului de management integrat al deșeurilor în zona 3 de management al deșeurilor, detalierea documentației de evaluare a impactului asupra mediului și accesul la studiul de fezabilitate. De asemenea, au fost puse în discuție probleme ce vizează extinderea serviciilor de salubrizare în zona rurală, dotarea cu autospeciale, colectarea deșeurilor în mediul rural, gestionarea deșeurilor verzi, a gunoiului de grajd și a deșeurilor periculoase, precum și aspecte legate de mentalitatea populației locale relevante pentru managementul deșeurilor și mărimea tarifului pentru gestionarea deșeurilor.

Maria Culeșov, directorul ADR Sud, a prezentat participanților aspectele cheie ale proiectului de creare a sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) în zona 3 de management al deșeurilor (ZMD 3), specificând că aria proiectului acoperă 3 raioane din Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS)  și 2 raioane din UTA Găgăuzia, întrunind 92 de primării. Bugetul proiectului se ridică la circa 17,6 milioane euro.

În virtutea abordării integrate, șefa ADR Sud a precizat că proiectul înglobează toate etapele de gestionare a deșeurilor: colectarea separată a deșeurilor reciclabile, colectarea deșeurilor reziduale, transportarea și transferul deșeurilor, sortarea deșeurilor reciclabile, compostarea deșeurilor verzi, eliminarea deșeurilor reziduale prin depozitare. Totodată, proiectul va crea precondiții pentru închiderea gunoiștilor neautorizate.

La rândul său, experta GIZ, Tamara Guvir, a prezentat auditoriului etapele de desfășurare a evaluării impactului asupra mediului și documentația corespunzătoare. Impactul asupra mediului, care se va produce în urma implementării proiectului, a fost evaluat pentru fiecare factor de mediu în parte, și anume pentru resursele de apă, aer, resursele solului și subsolului, precum și biodiversitate. Potrivit Tamarei Guvir, efectele adverse asupra mediului au cea mai mare probabilitate de apariție la locul de eliminare a deșeurilor. Din aceste considerente, evaluarea impactului asupra mediului, deși a cuprins toate cele 3 terenuri destinate pentru construcție, s-a axat cu precădere pe amplasamentul viitorului depozit regional de la Cahul.

În urma procesului de evaluare a impactului asupra mediului au fost stabilite o serie de măsuri de prevenire, reducere sau de minimizare a posibilului impact negativ asupra mediului. Aceste măsuri au fost incluse în planul de management de mediu și vizează etapa de construcție, etapa de operare și etapa de post-operare.

Pe parcursul dezbaterilor a fost menționat inclusiv faptul că proiectul de creare a sistemului de management integrat de gestionare a deșeurilor respectă prevederile legislației naționale de protecție a mediului, cât și prevederile directivei UE privind depozitele de deșeuri.

După familiarizarea audienței cu prevederile proiectului de creare a sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) în zona 3 de management al deșeurilor, a venit rândul localnicilor vizați de proiectul respectiv să ridice un șir de probleme.  Așa, bunăoară, Anatolie Bazilevici, specialist în cadrul Primăriei Cantemir, s-a interesat, cum publicul poate să obțină acces la studiul de fezabilitate pentru proiectul în cauză. Drept răspuns, doamnele Maria Culeșov și Tamara Guvir au explicat că în prezent sunt disponibile varianta finală a studiului de fezabilitate în limba engleză și varianta preliminară în limba română. Astfel, cei care doresc să se familiarizeze cu studiul de fezabilitate, se pot adresa cu solicitarea respectivă la ADR Sud. Ei vor putea primi studiul de fezabilitate în forma electronică.

În același timp, reprezentantul autorității publice locale a anunțat că Primăria Cantemir pregătește un proiect în sectorul managementului deșeurilor solide (MDS). Conform acestui proiect, în perspectivă, se planifică extinderea serviciilor de salubrizare a întreprinderii municipale din oraș în toate cele 27 de primării din raion. Èšinând cont de acest fapt,, funcționarul a dorit să afle dacă ar putea exista vreo contradicție între acest proiect și proiectul de creare a sistemului de management integrat al deșeurilor în ZMD 3. La care Tamara Guvir a specificat că nu vede contradicții între aceste două proiecte și că extinderea serviciilor orășenești de salubrizare în zonele rurale din jur este o inițiativă binevenită, care se regăsește în studiul de fezabilitate, cât și în Strategia regională de gestionare a deșeurilor.

Mai mulți primari din raionul Cantemir au abordat problema colectării separate a deșeurilor în mediul rural. În context, expertul GIZ a precizat că, cel puțin la etapa inițială, nu este prevăzută colectarea separată a deșeurilor în sate, întrucât aceasta va fi prea costisitoare.

Vladimir Putregai, primarul comunei Cociulia s-a arătat interesat să afle dacă, la elaborarea proiectului, s-a ținut cont de starea precară a drumurilor din mediul rural. Tamara Guvir a precizat că experții implicați la elaborarea studiului de fezabilitate au vizitat practic toate primăriile din zonă și cunosc situația din teritoriu. Pentru colectarea deșeurilor în zonele mai greu accesibile, în proiect sunt prevăzut autospeciale cu o capacitate de 6m³. În cazul străzilor foarte înguste cu drumuri stricate, platformele pentru colectarea deșeurilor ar putea fi construite pe o stradă paralelă. Deciziile privind amplasarea punctelor de colectare (platformelor) și soluțiile specifice pentru fiecare localitate vor fi luate la o etapă mai târzie, împreună cu operatorul serviciilor de salubrizare selectat pentru acordarea serviciilor.

În aceeași ordine de idei, Petru Gandrabur, primarul comunei Èšiganca, a menționat că pentru o funcționare corespunzătoare a sistemului de management integrat al deșeurilor o atenție sporită trebuie acordată la procurarea autospecialelor, care trebuie să fie adaptate la drumurile din mediul rural.

În cadrul acelorași dezbateri, mai mulți cetățeni, printre care Ion Ciobu și Mihai Creangă, directorul Î.M. Gotești Prosper, au abordat chestiune referitoare la gestionarea gunoiului de grajd.

Experta GIZ a replicat că proiectul pentru ZMD 3 nu prevede investiții pentru gestionarea gunoiului de grajd. Însă, fiind evident că această categorie de deșeuri nu poate fi eliminată împreună cu deșeurile reziduale, este preferabil, din punctul de vedere al Tamarei Guvir, ca deșeurile de grajd să fie supuse unui proces de compostare și apoi folosite drept îngrășământ organic în agricultură.

În susținerea celor spuse, Constantin Radu, șeful de secție în cadrul Consiliului Raional Cantemir, a invocat exemple de utilizare a deșeurilor de grajd în agricultură în Italia, iar Iurie Leu, reprezentantul Inspecției Ecologice Raionale Cantemir, a vorbit despre interesul fermierelor care se ocupă cu fitotehnie în sere de a cumpăra deșeurile de grajd sau îngrășăminte produse din aceste deșeuri.

De asemenea, participanții la dezbateri s-au interesat care va fi mărimea tarifului pentru serviciile de gestionare a deșeurilor: va fi aprobat un tarif unic sau acesta va varia de la o localitate la alta? Experții au spus că tariful va fi stabilit după ce vor fi cunoscute condițiile de finanțare. Mărimea tarifului va depinde mult de ponderea creditului și grantului la finanțarea proiectului. Totuși, tariful nu trebuie să depășească pragul de suportabilitate, care constituie 1% din venitul mediu pe cap de locuitor. De asemenea, în practica internațională la stabilirea tarifului de obicei se ține cont de principiul solidarității, ceea ce ar însemna aplicarea unui tarif unic în ZMD 3.

Referitor la operatorul serviciilor de gestionare a deșeurilor în ZMD 3  și modul de selectare a acestuia, directorul ADR Sud, Maria Culeșov, și expertul GIZ, Tamara Guvir, au informat că în studiul de fezabilitate sunt examinate mai multe opțiuni de cooperare inter-municipală, dar nu este prescrisă o opțiune anumită drept soluție optimă. Configurația instituțională pentru managementul deșeurilor va depinde de cerințele investitorului, de voința și preferințele autorităților publice locale din ZMD 3. O posibilitate ar fi ca autoritățile publice să fondeze în comun o societate pe acțiuni. O altă posibilitate ar fi contractarea serviciilor de gestionare a deșeurilor în baza licitației publice. ZMD 3 ar putea fi deservită de un singur operator sau mai mulți operatori.  

La sesizarea primarului comunei Èšiganca, Petru Gandrabur, precum că o bună parte din cetățeni, în virtutea mentalității depășite refuză să achite taxele de salubrizare și au obiceiul de a crea gunoiști sporadice în perimetrul localității, Maria Culeșov și Tamara Guvir au replicat că, în condițiile în care în teritoriu vor fi organizate servicii moderne, calitative de gestionare a deșeurilor, în corespundere cu cerințele sanitare și ecologice, acestea, cu timpul, vor genera deprinderi pozitive la cetățeni. Totodată, în paralel se impun activități de informare și sensibilizare a populației. Este absolut necesară organizarea unei campanii de conștientizare și investitorul va ține cont de acest fapt  la etapa de implementare a proiectului. Nu în ultimul rând, s-a specificat că un rol important în procesul de sensibilizare a populației îi revine, de asemenea, administrației publice locale, care poate mobiliza și informa populația locală.