Planul Operațional Regional Sud 2013-2016: obiective și realizări

În ședința din 29 iunie a.c., membrii Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud au audiat raportul final privind implementarea Planului Operațional Regional 2013-2016. În această ordine de idei, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor din Regiunea de Dezvoltare Sud ce importanță are acest document pentru procesul de dezvoltare regională și ce prevede el, i-am solicitat un interviu doamnei Tatiana ARAMĂ, șefa Secției Planificare strategică și programare din cadrul ADR Sud.

— Ce reprezintă Planul Operațional Regional Sud 2013-2016?

— În conformitate cu prevederile Legii nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, Planul Operaţional Regional (POR), este un instrument de implementare a Strategiei, care conține programe, proiecte și activități prioritare.

POR Sud 2013-2016 reprezintă cel de-al doilea ciclu de implementare a Strategiei de Dezvoltare Regională Sud 2010-1016, primul ciclu fiind POR Sud 2010-2012.

Regulamentul cadru al Consiliului Regional pentru Dezvoltare (CRD), prevăzut în  Hotărârea Guvernului RM nr. 127 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, atribuie Consiliului Regional pentru Dezvoltare responsabilitatea de a aproba  Planul Operaţional Regional și de a monitoriza implementarea acestuia. Astfel, documentul POR Sud 2013-2016 a fost aprobat de CRD Sud prin decizia sa din 14 decembrie 2012, iar monitorizarea implementării planului operațional respectiv a fost efectuată de CRD Sud prin audierea rapoartelor anuale de implementare a POR. Raportul prezentat CRD Sud în ședința din 29 iunie curent, este un raport final de implementare POR.

— Care este importanța acestui document pentru desfășurarea procesului de dezvoltare regională?

— Planul Operațional Regional, conține un portofoliu de proiecte depuse de Autoritățile Publice Locale (APL) din regiune în cadrul Concursului de Propuneri de Proiecte (CPP) la Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR). Concursul respectiv este lansat periodic de  către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor(MDRC) și desfășurat în regiuni de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR).

POR Sud 2013-2016 a fost elaborat în baza Concursului de Propuneri de Proiecte II la FNDR, desfăşurat în perioada martie-iulie 2012. Importanța documentului vizavi de procesul de dezvoltare regională reiese din faptul că, în portofoliul de proiecte din POR sunt incluse proiecte care corespund în primul rând priorităților stabilite în Strategia de Dezvoltare Regională, respectiv vin în concordanță cu obiectivele de dezvoltare regională. În al doilea rând proiectele incluse în POR sunt proiecte regionale, proiecte elaborate în parteneriat și mă refer aici la impactul regional al acestora. În același timp proiectele selectate vin să rezolve necesitățile populației din zona de acoperire a proiectului ceia ce la fel contribuie la dezvoltarea regiunii.

— Nemijlocit, ce programe, proiecte și activități prioritare se regăsesc în Planul Operațional Regional Sud 2013-2016?

— POR Sud 2013-2016 cuprinde 15 programe care corespund întocmai măsurilor stabilite în Strategia de Dezvoltare Regională Sud 2010-2016. Domeniile de intervenței care rezultă din SDR Sud 2010-2016 și se regăsesc în programele din POR Sud 2013-2016 țin de asigurarea accesului populației la surse de apă calitativă și la sisteme moderne de canalizare (AAC), modernizarea căilor de acces și a drumurilor regionale și locale (DRL), îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor (MDS), intervenţii de eficientizare a consumului de energie în clădirile și spațiile publice (EE), de dezvoltare a infrastructurii de suport în afaceri (ISA), precum și de impulsionare a turismului (IT) în regiune.

În total, în POR Sud 2013-2016 sunt incluse 26 proiecte, cu un cost de 667,45 milioane lei. Respectiv, 9 proiecte ce țin de modernizarea infrastructurii rutiere, 6 proiecte țin de alimentarea cu apă și sisteme de canalizare, 4 proiecte  țin de crearea sistemului de management al deșeurilor, 3 proiecte țin de infrastructura de afaceri și 4 proiecte sunt din domeniul turism.

Cu referire la activitățile prioritare. Acestea din urmă complementează, alături de implementarea nemijlocită a proiectelor investiționale, implementarea obiectivelor stabilite în SDR Sud 2010-2016. Activitățile prioritare prevăd în mare parte elaborarea programelor regionale sectoriale în domeniile aferente SDR, elaborarea conceptelor de propuneri de proiecte care rezultă din procesul de planificare regională sectorială, elaborarea studiilor de fezabilitate, activități ce țin de dezvoltarea capacităților actorilor de dezvoltare regională, etc.

— În ce măsură obiectivele stabilite în POR Sud 2013-2016 au fost atinse? 

— Dacă ne referim la gradul de implementare a planului operațional, pot spune următoarele: din 26 proiecte incluse în document, în perioada de referință au fost implementate 15, astfel, după numărul de proiecte implementate POR Sud 2013-2016 a fost realizat cu  58%. După suma mijloacelor financiare valorificate, din 667,7 mil. lei costul integral al celor 26 de proiecte incluse în POR Sud 2013-2016, de facto au fost valorificați doar 306,5 mil. lei sau 46%.  După numărul de activități prioritare realizarea este de 185 la sută.

Dacă ne referim la produsele obținute în urma implementării celor 15 proiecte din POR, avem construite/reabilitate în regiune circa 50 km de drum, 9 km rețea de alimentare cu apă, peste 22 km rețea de canalizare, 1 centru de sport construit, 1 incubator de afaceri funcțional, etc.

— Dacă ar fi să vă referiți la alocarea mijloacelor financiare per regiune în perioada 2013-2016, care ar fi distribuirea costurilor proiectelor pe domenii de intervenție și pe sursa de finanțare a acestora?

— Dacă e să facem o analiză după numărul de proiecte implementate, cele mai multe țin de modernizarea drumurilor, sunt 7 proiecte sau 47% din total implementate. După care urmează proiectele ce țin de dezvoltarea turismului în regiune și de dezvoltare și modernizare a sistemelor alimentare cu apă și canalizare, respectiv câte 3 proiecte sau câte 20 % din total. Cele mai puține proiecte au fost implementate din domeniile Economie și Management Deșeuri, doar câte un proiect. Aici este de menționat că ambele proiecte au fost implementate de Consiliul Raional Cimișlia din surse financiare identificate de aplicant, altele decât Fondul Național pentru Dezvoltare Regională.

După suma mijloacelor financiare valorificate pe domenii de intervenție, cei mai mulți bani au fost alocați în domeniul Drumuri Regionale și Locale, circa 63%, urmat de domeniul turism cu circa 19% și domeniul Aprovizionare cu Apă și Canalizare cu circa 11 %.

După sursa de finanțare situația este următoarea: 13 proiecte cu un cost total de 282,4 mil. lei au fost implementate prin intermediul ADR Sud din sursele financiare alocate din FNDR și GIZ, iar 2 proiecte au fost implementate de APL și au fost finanțate din alte surse de finanțare identificate de aplicant. Este vorba de proiectele " Incubatorul regional de afaceri Cimișlia " și " Gestionarea integrată a deșeurilor menajere solide în raionul Cimișlia". Aplicant și implementator a ambelor proiecte este Consiliul Raional Cimișlia. Costul proiectelor implementate de CR Cimișlia este de 24,1 mil. lei.

— Dar după localizarea proiectelor implementate, adică pe raioanele din regiune, cum au fost distribuite sursele financiare?

— Dacă, ziceam anterior, valoarea proiectelor implementate în această perioadă este de 306,5 milioane de lei, cei mai mulți bani au fost alocați pentru implementarea proiectelor investiționale în raioanele Ștefan Vodă - 72,7 mln. lei, Cahul - 65,9 mln. lei, Cimișlia - 63 mln. lei (inclusiv 24,1 mln. lei identificați de aplicant). După care urmează, raionul Taraclia, cu 45 mln. lei, Căușeni, cu 44,5 mln. lei, și Leova, cu 15,3 milioane lei.

— Ați putea menționa câteva proiecte din cele implementate de ADR Sud în perioada 2013-2016 pe care le considerați ca fiind cele mai reușite?

— Consider că fiecare din cele 15 proiecte implementate în această perioadă este important în felul său, mai ales dacă ținem cont de beneficiarii direcți ai proiectelor. Mă refer aici la populația din localitățile care în rezultatul implementării proiectelor respective au acces la un drum modernizat, sau la servicii de alimentare cu apă și canalizare de calitate. În același timp cred ca aș putea scoate în evidență câteva proiecte mai complexe implementate în această perioadă, și anume: „Centrul pentru tineret și sport Căușeni -  cel mai grandios complex sportiv multifuncțional din țară", „Aprovizionarea cu apa potabilă a locuitorilor s. Roșu, raionul Cahul", „Reparația drumului L654 Taraclia- Ceadâr-Lunga".

— Ce concluzii se cer a fi făcute vizavi de faptul cum a fost implementată Strategia  de Dezvoltare Regională Sud 2010-1016 dacă ne referim la POR SUD 2013-2016?

— Planul Operațional Regional nu poate singur să impulsioneze dezvoltarea regională, nici să joace rol de echilibrare, dacă acţionează izolat de intervenţiile efectuate de actorii de nivel central și local în domeniile aferente obiectivelor specifice stabilite în SDR Sud.

Intervenţiile prezentului plan la implementarea SDR Sud 2010-2016 sunt complementare intervenţiilor din alte programe sectoriale implementate de ministerele de ramură în RDS. Partea de contribuție la implementarea SDR Sud o au și proiectele locale implementate de APL și alți actori din surse identificate de aceștia.

Cu referire la proiectele implementate de ADR Sud în perioada 2013-2016 țin să menționez numărul estimativ al populației care a beneficiat direct sau indirect în urma implementării proiectelor din POR Sud 2013-2016. Este vorba de circa 100 mii locuitori din regiune.

— Care sunt, în opinia Dvs., lecțiile care ar trebui învățate de pe urma implementării POR Sud 2013-2016? 

— Ca lecții învățate în cazul implementării POR Sud 2013-2016, putem specifica următoarele:

  - pentru a măsura corect gradul de implementare a unui document de planificare și programare, în cazul concret a POR Sud 2013-2015, trebuie la momentul elaborării documentului, de stabilit un sistem de M&E clar, inclusiv un set de indicatori concreți care pot fi colectați și agregați pe program. La fel este necesar de a prestabili valoarea indicatorilor țintă pentru fiecare program;

  - pentru a spori gradul de implementare a POR, la momentul includerii proiectelor în document trebuie de reieșit din suma reală a mijloacelor financiare care va fi alocată din FNDR, sursele donatorilor deschiși să finanțeze proiecte regionale concrete și șansele reale ale ADR de a atrage alte surse de finanțare. Astfel, proiectele colectate în urma Concursurilor de Propuneri de Proiecte la FNDR și rezultate din procesul de planificare regională sectorială, ar putea completa portofoliul de proiecte al ADR, iar în POR să fie incluse doar proiectele care au șanse reale de finanțare în perioada respectivă;

  - pentru a exclude decalajul mare dintre suma mijloacelor financiare îndreptată pentru implementarea proiectelor investiționale pe domenii de intervenție/programe, ar fi bine de facilitat, de susținut și promovat includerea în POR a proiectelor investiționale pe domeniile care sunt mai problematice pentru regiune, spre exemplu proiecte de susținere a dezvoltării economice a RDS. Acest lucru ar putea fi realizat prin acordarea unui punctaj suplimentar acestor tipuri de proiecte la evaluarea cererilor de finanțare depuse în concurs.

Aș putea enumera mai multe lucruri pe care le-am învățat în procesul de elaborare și implementare a POR Sud 2013-2016, dar prefer să mă limitez la acestea.

Interviu acordat de Tatiana Aramă, șefa Secției planificare strategică și programare din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Sud.