Specializarea inteligentă, motor de accelerare a dezvoltării și creșterii economice a Republicii Moldova

Atelierul de lucru privind specializarea inteligentă a regiunilor, desfășurat marți, 27 noiembrie 2018, de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud în cooperare cu  Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a avut drept scop familiarizarea participanților cu conceptul și procesul de elaborare a Strategiei de specializare inteligentă (S3 smart specialization strategy), cartografierea rezultatelor potențialului economic, științific și inovațional al regiunilor de dezvoltare din Republica Moldova.

Conceptul de "specializare inteligentă" a fost prezentat în cadrul atelierului de către expertul Sergiu Porcescu, ca un proces de transformare economică bazată pe cunoaștere, realizată prin intermediul politicii inovaționale concentrată spațial; acest proces are loc de jos în sus și este posibil printr-un dialog public-privat prin alocarea optimă de resurse publice. Specializarea inteligentă este o abordare pe care Comisia Europeană o consolidează în cadrul programelor politicii sale de coeziune. În Uniunea Europeană, elaborarea de strategii în materie de cercetare şi inovare bazate pe conceptul de specializare inteligentă este una dintre condiţiile esenţiale pentru accesarea fondurilor structurale începând din anul 2014.

 În contextul în care identificăm imposibilitatea de a finanța toate necesitățile sectorului public, S3 este o soluție deoarece prevede prioritizarea și investirea în domeniile cu masă critică, dinamică de creștere și cele mai mari șanse de impact. Elaborarea și implementarea S3 prevede implicarea mediului de afaceri, mediului academic (științific), a societății civile și a APL, toți actorii implicați contribuind esențial la proces.

Elaborarea S3, la fel ca și a altor documente similare, prevede un șir de etape și acțiuni esențiale: analiza contextului regional și a potențialului pentru inovare; crearea unei structuri incluzive de guvernanță, producerea unei viziuni comune despre viitorul regiunii, selectarea unui număr limitat de priorități pentru dezvoltare, stabilirea unui mix potrivit de politici, integrarea mecanismelor de monitorizare și evaluare.

La moment, în Republica Moldova a fost realizată prima etapă - cartografierea, și au fost realizate obiectivele  stabilite pentru acest proces. Conform prognozelor, specializarea inteligentă are potențial în Republica Moldova și poate fi, la moment, identificată în mai multe documente și politici naționale. Pentru a trece la cea de-a doua etapă, este necesar de creat focus grupuri pe sectoare", a ținut să menționeze Sergiu Porcescu.

Totodată, expertul a subliniat că, prin desfășurarea unor astfel de ateliere de lucru, proiectul își propune drept scop identificarea membrilor acestor grupuri. În această ordine de idei, Sergiu Porcescu a făcut referire la exemple de succes de elaborare a strategiei de specializare inteligentă în țările UE, și anume în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională  Nord-Est din România; Centre-Val de Loire din Franța ș.a.

Domeniile prioritare preliminare pentru intervenții inovative identificate pentru Republica Moldova sunt: industrie chimică, materiale și nanotehnologoii; agricultură și procesare; energie; ICT; sănătate, biomedicină și farmaceutică; tehnologii electrice și electronice; fabricare de mașini, utilaje și echipamente; industrii, servicii și științe ale mediului. Totodată, a fost pregătită o listă a organizațiilor și persoanelor care au tangență la prioritățile S3 la nivel național și în fiecare regiune, și creată o pagină webhttp: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home pentru beneficiari.

Următoarele acțiuni ce urmează a fi întreprinse sunt: desfășurarea primelor seminare în 4 domenii prioritare (agricultură și alimentație; TIC; sănătate și biomedicină; energie) de către MECC care a preluat gestionarea domeniului cercetării, dar și conform prevederilor proiectului Programului de C-I 2019-2022, lansarea unui program de proiecte colaborative în baza nișelor de specializare inteligentă.

Partea a doua a atelierului a fost moderată de căte dna Diana Rusu, șefa direcției de susținere și promovare din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Moderatoarea a prezentat rezultatele cartografierii potențialului economic, științific și de inovare a Republicii Moldova în baza datelor din BNSpentru anii 2014-2016, axându-se pe 5 zone: municipiul Chișinău, Nord, Sud, Centru și UTA Găgăuzia.

Pentru identificarea industriilor în care regiunile au o masă critică de activități și specializare, a fost calculat "coeficientul locației", iar ulterior identificate domeniile prioritare cu potențial economic pentru specializarea inteligentă. Pentru zona sud acestea fiind: Agricultură și industria alimentară, și anume Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, și Cultivarea plantelor din culturi nepermanente; Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon; Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase; Fabricarea băuturilor; Energie regenerabilă, și anume Producţia gazelor, distribuţia combustibililor gazoşi prin conducte. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în baza sondajului care a implicat în total 166 întreprinderi din zona sud, 25,9% dintre aceștea desfășoară activități de inovare, preponderent în  procesul de producere; din cei care pledează pentru inovare în produs, prevalează inovațiile pentru piață/marketing.

Industriile cu potențial de inovare identificate pentru zona sud sunt: Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon; Fabricarea băuturilor; Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă. Cu toate acestea, chiar și la nivel de țară, 90% din bugetul alocat pentru cercetare este utilizat pentru salarii și cheltuieli operaționale și doar 10% - pentru procurarea utilajului, astfel calitatea serviciilor din domeniu fiind joasă.

În vederea fortificării domeniului de inovare în antreprenoriat, se promovează clusterizarea. Domeniile prioritare identificate pentru crearea clusterelor în zona sud sunt serviciile de mediu, creșterea animalelor și prelucrarea cărnii.

În concluzie, participanții la atelier au constatat că specializarea inteligentă nu ia în considerare numai aspectele tipice legate de cercetare şi aptitudini, ci şi toate atuurile, de exemplu localizarea geografică, structura populaţiei, clima, resursele naturale, precum şi aspectele legate de cerere, de exemplu nevoile societăţii, potenţialii clienţi, inovarea la nivelul sectorului public. Aceasta va încuraja o ţară sau o regiune să îmbine know-how-ul său unic şi capacitatea sa de producţie în vederea unor noi combinaţii şi inovaţii.