Dorin Andros: “Asigurarea accesului durabil la apă potabilă de calitate și sanitație prietenoasă mediului - o prioritate a Republicii Moldova”

La finele  anului 2018, la cel mai înalt nivel a fost  prezentată foaia de parcurs care include etapele și acțiunile necesare pentru elaborarea Planului Național de Aprovizionare cu Apă și Sanitație a localităților din țară. Potrivit responsabililor, în primă etapă, urmează a fi evaluată disponibilitatea de apă din surse de suprafață și subterane în raport cu necesarul pe țară. De asemenea, va fi inventariată infrastructura existentă, dar și examinat cadrul normativ în vigoare.

Ce prevede așa-numita foaie de parcurs și ce acțiuni urmează a fi întreprinse de minister în acest sens am încercat să aflăm de la Dorin ANDROS, Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. 

Dorin Andros: Astăzi, pe segmentul dezvoltării regionale avem șase arii de intervenție, însă ne dorim ca, pe viitor, să ne concentrăm în mod special pe trei din ele, și anume: pe creșterea atractivității turistice, care, desigur, poate contribui la dezvoltarea  economiei locale, dezvoltarea infrastructurilor de afaceri de scară largă, cum ar fi Parcurile Industriale, Zonele Economice Libere, care, de fapt, creează un șir de facilități economice și fiscale pentru acei investitori care doresc să vină în Republica Moldova, să creeze locuri de muncă, dar să și dezvolte o activitate economică suplimentară. Și, nu în ultimul rând, să ne focusăm pe o prioritate majoră la nivel național ca alimentarea cu apă și sanitație.

Din cele trei domenii de intervenție pe care le considerăm astăzi prioritare, pe primul loc se situează aprovizionarea cu apă și sanitație. În anul 2018, am desfășurat  multiple activități pentru a înțelege suficient de bine care este, de fapt, situația reală în acest domeniu, inclusiv ce acțiuni urmează să întreprindem pentru a o îmbunătăți. În acest sens, pe parcursul lunilor mai-iunie 2018 am efectuat o analiză a sectorului și pot să menționez, cu siguranță, că astăzi,  în jur de 53% din populația Republicii Moldova are acces la surse de apă și doar circa 20% - la surse de canalizare.

 - Trebuie să recunoaștem că este inadmisibil ca în secolul XXI, Republica Moldova - o țară  situată  în centrul Europei, să nu fie conectată la sisteme de apă și canalizare.

- Bineînțeles, este o situație precară, care ne-a pus în gardă, inclusiv din perspectiva faptului că circa 80 la sută din sursele de captare a apelor sunt surse de apă subterane și doar 20 la sută sunt surse de suprafață. În acest sens, cert este că trebuie să ne orientăm politicile noastre astfel încât majoritatea localităților să fie conectate la surse de suprafață, creând servicii regionale de prestare a acestor tipuri de servicii publice. Categoric nu trebuie să mai permitem utilizarea neconformă sau fără o perspectivă durabilă a acestor resurse de apă pe care le avem în Republica Moldova.

De aceea, am decis că este imperios să elaborăm, la nivel național, o secțiune specializată de apă și sanitație a Planului de amenajare a teritoriului național. Aceste elemente sunt prevăzute și în Legea nr. 835, în acest sens am făcut și niște modificări, pentru că, anterior, acest Plan de amenajare a teritoriului stabilea că este elaborat integral, pe toate sectoarele economiei naționale. Or, în acest sens, ne dăm bine seama că Republica Moldova niciodată sau, poate, în cel puțin următorii 10-20 de ani, nu va avea resursele financiare necesare pentru a putea fi elaborate, la nivel național, secțiuni specializate aparte pentru drumuri, gazificare, energie electrică și multe alte sectoare pe care le avem. De aceea, am decis să prioritizăm aceste intervenții și, reieșind din situația reală, elementul de apă și canalizare a devenit unul prioritar.

Ne dorim ca, până la sfârșitul lunii aprilie a acestui an, să elaborăm caietul de sarcini și termenii de referință pentru contractarea unei companii internaționale, care va elabora secțiunea de alimentare cu apă și sanitație.

- Ce ar însemna asta? De ce este necesar, totuși, să avem o secțiune specializată de apă și sanitație la nivel de țară?

D.A.: Ar însemna ca Republica Moldova să aibă o viziune clară cu privire la sursele de captare a apei, volumul de apă care urmează a fi utilizat, inclusiv care sunt magistralele sau conductele magistrale de apă, care sunt aducțiunile în raioane. Or, un exercițiu similar a fost făcut anterior în domeniul gazificării.

Pentru că nu mai putem admite în continuare o investire a resurselor financiare într-un mod neorganizat și necoordonat de la nivel național. În acest sens, am făcut o evaluare a resurselor financiare utilizate și am constatat că, în perioada anilor 2011-2017, am alocat circa 325 de milioane de lei din FNDR, avem practic toți indicatorii care au fost obținuți la acea etapă, și am implementat proiecte cu un cost total de circa 1 miliard 300 de milioane de lei din Fondul Ecologic Național. Și dacă e să calculăm intervențiile noastre în acest domeniu, s-au cheltuit foarte mulți bani, au fost implementate foarte multe proiecte, dar impactul, practic, nu este resimțit la nivel de țară, situația aproape că nu s-a schimbat simțitor. Având, însă, acea secțiune specializată despre care vorbeam mai sus, vom avea o viziune clară despre cum urmează să se dezvolte acest sector, inclusiv vom avea o eficiență mai mare a utilizării resurselor financiare.

În acest sens, împreună cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, ne propunem să elaborăm noi normative de consum a apei, în prezent fiiind utilizate încă cele sovietice, care stabilesc că norma de consum a apei pentru 24 de ore este de circa 240 de litri per cetățean. Or, realitățile ne arată că noi nu depășim consumul de 70 de litri pe zi. Și tocmai aceste elemente sunt luate în calcul atunci când este elaborată documentația de proiect, proiectul tehnic. Iată de ce, ajustând aceste norme de consum, vom obține o economie inclusiv în ceea ce ține de utilajul tehnic care se folosește, dar și la cheltuielile de întreținere ulterioară a acestor apeducte. Fapt care se va reflecta în diminuarea tarifelor pe care urmează să le achite populația.

- De câți bani este nevoie pentru a asigura în întregime populația Republicii Moldova cu apă potabilă de calitate și sanitație?

D.A.: Strategia națională existentă în domeniul Alimentării cu apă și sanitație, aprobată pentru perioada 2014-2028, stabilește că avem nevoie de peste 2 miliarde de euro, dintre care circa 980 de milioane de euro sunt necesare pentru domeniul sanitației și restul  - pentru apă.

Dar în contextul în care vom ajusta normativele de consum, vom avea o viziune clară la nivel de țară, sunt sigur că această sumă ar putea fi diminuată semnificativ. Această sumă, de un miliard și ceva de lei, care urmează să fie investită în domeniul aprovizionării cu apă separat, fără canalizare, este calculată reieșind din situația când fiecare cetățean din Republica Moldova va avea acces la surse de apă.

De fapt, pentru a acoperi întreaga țară cu servicii de aprovizionare cu apă, avem nevoie de circa 780 de milioane de euro. Reieșind din situația curentă, bineînțeles că Republica Moldova nu dispune de asemenea resurse financiare. Dar dacă vom avea acea secțiune specializată în domeniul alimentării cu apă, vom putea elabora documentația tehnică, și atunci resursele financiare, chiar și în relațiile noastre cu diferiți donatori, nu vor mai fi o problemă. Pentru că donatorii, de obicei, nu se grăbesc să investească într-un domeniu în care nu există prea multă claritate.

Și atunci când elaborăm concepte de proiecte, noi ne orientăm nu doar pe profil investițional, dar lucrăm inclusiv pentru îmbunătățirea cadrului instituțional, pentru elaborarea unui plan de investiții care ne va arăta care sunt prioritățile, ce construim în primul rând, cum extindem aceste apeducte la nivel raional, local etc.

- Care trebuie să fie atitudinea APL în ceea ce privește realizarea acestor proiecte, cum trebuie ele să se pregătească ca să facă față acestor provocări?  

D.A.: În perspectiva activităților noastre comune cu APL noi tindem să consolidăm efortul acestora de a crea operatori regionali în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare. Pentru că astăzi și Legea 303 din 13 decembrie 2013 privind  serviciile publice de alimentare cu apă stabilește foarte clar că, spre exemplu, Agenția Națională de Reglementări în Energetică calculează tarife doar pentru operatorii regionali, raionali și municipali și nu se implică în stabilirea tarifelor operatorilor locali.

În contextul în care avem operatori locali foarte mici, sunt sigur că activitatea acestora nu este sustenabilă, mecanismul de calcul al tarifelor atunci când nu se implică o autoritate națională în acest exercițiu nu contribuie decât la faptul ca tarifele să nu fie justificabile.

Urmează, așadar, să elaborăm un plan de regionalizare a serviciilor, să lucrăm foarte strâns cu autoritățile publice locale pentru instituirea unor operatori regionali, capabili să asigure o gestionare corectă a resurselor de apă.