Prima   -  Explorați Regiunea Sud   -  Rezervații naturale - REZERVAŢIA PALEONTOLOGICĂ „RAVENELE DE LA CIMIŞLIA” – MONUMENT AL NATURII DIN REPUBLICA MOLDOVA DE SEMNIFICAŢIE MONDIALĂ

REZERVAŢIA PALEONTOLOGICĂ „RAVENELE DE LA CIMIŞLIA” – MONUMENT AL NATURII DIN REPUBLICA MOLDOVA DE SEMNIFICAŢIE MONDIALĂ

   
08.07.2015   1233 Accesări  

Rezervația peisajeră „Râpele de la Cimișlia” este o arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafață de 1213 ha la sud de orașul Cimișlia, pe drumul spre orașul Basarabeasca, ocolul silvic Ciucur - Mingir, Oziornoe raionul Cimișlia.

Printre monumentele naturale paleontologice din Republica Moldova Rezervaţia paleontologică „Ravenele de la Cimişlia” ocupă un loc deosebit, fiind unul dintre cele mai vaste şi importante în felul său dintre cele cîteva zeci de monumente paleontologice ale republicii, aflate sub protecţia statului (Hotărârile Sovietului de Miniştri al RSS Moldoveneşti din 13 martie 1962 şi din 8 ianuarie 1975 şi a Guvernului Republicii Moldova din 1998, Monitorul Oficial nr. 66-68 din 16 iulie).

Ce reprezintă această creaţie a naturii, care e istoria şi semnificaţia ei? Circa 7-6 milioane de ani în urmă, după retragerea apelor aşa-numitei Mări Sarmaţiene spre Oceanul Mondial, o mare parte din teritoriul actual al Europei, inclusiv şi meleagul nostru, devine şes. Dinspre munţii Carpaţi, care se aflau încă în stadiu de formare, spre ocean porniseră mai multe râuleţe în valea cărora, sub influenţa climei foarte calde, se dezvolta o vegetaţie variată şi bogată, asemănătoare cu cea a subtropicelor de astăzi, creşteau ierburi de tot soiul, multe dintre care sub forme modificate au supravieţuit pînă în zilele noastre. În pădurile aflate îndeosebi în văile rîurilor, creşteau de rînd cu stejarul, ulmul şi alţi arbori ce există actualmente cum ar fi: magnolia, laurul, smochinul, ienupărul, palmierul şi alţi arbori şi arbuşti de origine mediteraneană. Acestui paleolandşaft îi corespundea şi o faună exotică variată. Pe păşuni păşteau herghelii de cai nu prea înalţi, vărgaţi-hiparioni şi diverse antilope curioase, printre arborii cu frunza permanent verde trăiau girafe, mlaştinile, bălţile şi locurile umede ademeneau mastodonţii (proboscidieni asemănători cu elefanţii actuali) şi mistreţii exotici¸ prin poiene şi tufărişuri păşteau rinoceri fără coarne, căprioare, cerbi neobişnuiţi de talie mijlocie, unele specii de broaşte ţestoase. Pe urmele copitatelor se furişau carnivorii maxairozi cu colţi mari şi puterinici în formă de sabie şi hiene gigantice. Pe terenurile deschise se plimbau struţi mîndri, pe pietrele calde de pe costişele dealurilor se încălzeau şopârle curioase şi şerpi, în dosul bolovanilor de piatră şi prin tufişuri se ascundeau ţestoase terestre, iar în ierburi mişunau diverşi şoareci şi alte animale mici. În urma unor calamităţi naturale, în special al inundaţiilor mari, epidemiilor, incendiilor etc., piereau multe animale, uneori cu sutele şi chiar cu miile, care intr-un mod sau altul, nimereau în rîuri şi lacuri, unde treptat erau acoperite de mîl, nisip, pietriş, argile şi alte depuneri naturale. În aceste condiţii, după descompunerea corpului, osemintele cu timpul se fosilizau (substanţa organică se pietrifica), păstrîndu-se, astfel, mii şi milioane de ani.

În rezultatul lucrărilor de săpare a diferitelor fundaţii şi a canalelor, extragerii materialelor pentru construcţii, eroziunii solului şi formării ravenelor, a cercetărilor ştiinţifice planificate oasele animalelor preistorici apar la suprafaţă şi ajung (cu regret nu întotdeauna) la specialiştii paleozoologi. O colecţie neînsemnată de resturi scheletice din situl de la Cimişlia slab studiată (cu excepţia hiparionului) se păstrează la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală al Moldovei.

La finele anilor 60 a sec. XX în ravenele de la Cimişlia se considerau identificate circa 15 puncte fosilifere meoţiene, în care s-a colectat un număr colosal de resturi scheletice de vertebrate, provenite de la aproximativ 35 de specii [Година, Давид, 1973]. În următorii aproximativ 40 de ani investigaţii speciale în rîpele Cimişliei n-au avut loc. Cercetările ravenelor au fost reluate începînd cu anul 2000 în legătură cu necesitatea studierii mamiferelor mici meoţiene şi pregătirea materialelor faunistice în ansamblu pentru includerea lor în Cadastrul localităţilor fosilifere de vertebrate din Neozoicul tîrziu din Republica Moldova, care în prezent se află în proces de editare. Investigaţiile au fost efectuate de paleozoologii de la Institutul de Zoologie al AŞ a Moldovei şi Universitatea Pedagogică din Tiraspol cu sediul în Chişinău [Delinschi, 2008; Lungu, Delinschi, 2008].

Au fost depistate câteva noi puncte fosilifere, s-au colectat materiale osteologice importante de micromamifere şi de mamifere mari. În prezent componenţa faunei de vertebrate terestre meoţiene a ravenelor din împrejurimile or. Cimişlia constă din circa 40 de specii şi vreo 8 forme determinate până la gen, printre care: broaştele ţestoase terestre, struţul, castorul de râu, hienele robuste, felidele (mahairozi gigantici cu colţi mari şi puternici), proboscidienii străvechi (mastodonţi şi dinoterii), caii primitivi (hiparioni), câteva specii de rinoceri fără coarne, antilope şi girafe, mai multe specii de rozătoare preistorice ş.a.

Materialele paleofaunistice din depunerile meoţiene de la Cimişlia au o mare valoare ştiinţifică, contribuind şi continuînd să servească la elucidarea unor probleme fundamentale privind istoria faunei de vertebrate terestre a ţinutului nostru, la evoluţia acestei faunei de pe continentul european în Neogenul târziu. În anul 1962, la solicitarea oamenilor de ştiinţă, zăcământul fosilifer de semnificaţie ştiinţifică mondială din râpele de la Cimişlia a fost declarat de Guvern monument al naturii şi luat sub protecţia statului.

În anii 60-70 ai secolului XX, savanţii I. Suhov, A. David, K. Negadaev –Nikonov au recomandat organizarea pe teritoriul rezervaţiei respective a unui muzeu paleontologic în aer liber, însă propunerea dată a rămas pe hârtie. Cerinţele timpului de azi obligă revenirea la acest subiect.

Se recomandă ca muzeul respectiv să fie amplasat într-un loc mai accesibil pentru populaţie, în zona „Valea Satului” în parcela 74, subparcela 1, care se află vizavi de întreprinderea „Cimişlia – Gaz”, la o distanţă de aproximativ 400 de metri de la şoseaua Cimişlia-Comrat, pe o suprafaţă de circa 6 hectare. Proiectul prevede efectuarea săpăturilor pentru colectarea materialelor paleontologice, organizarea unei secţiuni geologo-paleontologice demonstrative protejată de acţiunile distructive ale mediului (ploi, vânt, soare etc.), construirea unei încăperi pentru demonstrarea mostrelor scheletice, reproducţiilor peisagistice şi de animale din timpurile respective, diferitor tablouri, scheme etc., ce ţin de trecutul zonei Cimişliei şi a regiunilor adiacente. Se planifică asfaltarea drumului (circa 500 de metri) de la şosea pînă la obiect, a parcărilor pentru autoturisme, instalarea la intrarea din partea şoselei a unui anşlang cu inscripţiile respective şi figura mastodontului, turnarea din beton armat a figurilor de dimensiuni naturale ale unora dintre cele mai reprezentative animale, cum ar fi mahairodul sau tigrul cu colţi în formă de sabie, hiparionul , rinocerul fără coarne, girafa, struţul etc., care au populat aceste locuri 6-7 milioane de ani în urmă. Muzeul v-a fi inclus în rutele turistice: republicană şi internaţională, va fi vizitat de către savanţi, profesori, studenţi, elevi, naturalişti, entuziaştii de a cunoaşte ţinutul natal.